Anything is possible!

July 14, 2010

Asasinarea unei lacuste!!!!!

Filed under: Lumeeeee.... — teo @ 12:28 am

(neconventional acestui blog, insa necesar)

Sa mai puna dracu’ alta lacusta sa mai intre in baia din Dristor!
- Uite-o! spuse ea, catarandu-se in varful patului si dandu-si parul pe ochi. Uite, ce e in baie pe perete, ce animal!
- Unde? intreb.
- Langa cada, pe perete!
- Aaaaaaaaaaa… e o lacusta mare, mi-e frica de ele, ca imi sar in par. Orice, dar nu lacuste!
- Ce lacusta, ca e lacustoi!
… mai trece o vreme, Monica se usuca pe par in camera, renuntand evident sa se mai usuce in baie, eu imi vad de treaba fumand la calculator, iar Cristi refuza sa raspunda la mesajul SOS despre marea lacusta de sare prin par si peste tot in baia din Dristor.
… mai trece inca putin..
- Am ceva de-mi sta fix aici, pe creier! aratai eu spre ceafa.
- Ce? Lacusta?
- Da!
… si ne-am dus noi doua curajoase sa ne mai uitam putin la ea. Nu mai era pe perete, era in fata noastra si ne privea cu ura, pregatita de atac, pana am vazut-o si ne-a intors spatele.. IDIOATA!!! Si-a miscat picioarele lungi, dar nu de 1m si 10cm (ca ale mele), ne-am speriat, normal, ca nu e ca si cum ni le-am fi miscat noi, am inchis usa si am stins lumina. Am deschis usa din nou, sfios si plapand (asa cum suntem noi doua de obicei) si Monica, singura, a cautat-o cu privirea .. DIN NOU! Eu radeam ca proasta.
- Da-mi fixativu’! zise Monica, agitata si plina de curaj. E jos, acum e momentul! Fas-fas.. nimic! Da-mi halatu’! si-a luat halatu’ singura, pentru ca eu inca radeam ca proasta. Si s-a incaltat cu papuci. Mi-am pus si eu papuci.. cu toc.. din solidaritate.
.. in tot acest timp lacusta ajunsese pe prosopul de langa cada, de jos.
- Da-mi un prosop sa-l aruncam peste ea! Asta e singura solutie!… Aaa, nu asta, ca asta e frumos! Si hai mai repede ca pleaca de pe prosop!!
- Aaaa, uite-l pe asta de bucatarie pe care l-ai spalat tu cu toate hainele!
.. il ia si, cu acelasi curaj nemaiintalnit, il arunca peste lacusta ucigasa.
- Stai, ca-mi pun sandale mai inalte sa nu simt ceva!
Si asa se intampla momentul culminant.. cu o ura mai mare decat cea a lacustei, Monica sare cu toata puterea ei peste prosopul de bucatarie pana se face lac de apa.. ea. Evident ca se incalzeste, avea un halat de baie de 3 kg pe ea.
- O fi moarta? ma intreaba ea dupa ce sarise vreo doua minute. Cine se uita sub prosop?
- Eu nu, o lasam acolo si-l asteptam pe Cristi sa vina in vizita.. (poate o sa miroasa a hoit pana atunci).
.. am ras cu lacrimi, cu lacrimi… multe!!!
Lacusta zace si acum sub prosopul de bucatarie, moarta sau nu.

Morala: Nu te baza la 11 noaptea pe iubitul tau, care se uita la film si caruia i-ai dat mesaj disperata. Tot tu cu fixativu’ o sa rezolvi totul.

March 26, 2010

Tu!

Filed under: Lumeeeee.... — teo @ 12:31 am

Ganduri presarate pe hartie cu sfiala. Se vor ingalbeni odata cu hartia. Ganduri goale si lipsite de culoare. Sunt spuse si uitate. Ganduri ce niciodata nu vor fi rostite. Ele vor dainui intotdeauna. Ganduri care apasa. Vor fi auzite tare. Ganduri care dor cumplit. Se vor vindecate, cu cicatrice. Ganduri care vor sa iasa la iveala. Pentru ele exista teama. Ganduri timide. Exprimate printr-un gest naiv. Ganduri perverse. Tradeaza inocenta. Ganduri care te fac sa zambesti. Amintiri traite cu intensitate.

Gandurile te fac pe tine om. Gandurile te compun si iti compun privirea si atitudinea in lumea plina de ganduri iesite la iveala.

Gandurile sunt piatra sisifica ce-o cari zi de zi. Mergi pe-o poteca ingusta cu ea, sub cerul albastru sau plin de stele. Uneori, facand diferenta intre lumina si intuneric, aproape ai incredere in ceea ce esti si ceea ce crezi, dar “cel mai” autentic test este atunci cand nu poti vedea. Abia atunci gandurile iti sunt intuitie, calauza si datoare sa te ghideze. Datoria e a ta. Daca te pierzi de ganduri, esti pierdut de tine. Asculta-le, fa-te prezent in ele si prezinta-te lumii. Ele sunt Tu!

Cate ganduri adevarate ai avut “maine”?

April 1, 2009

Oameni cu privirea in pamant..

Filed under: Lumeeeee.... — teo @ 6:39 pm

Care anume sunt problemele pe care ar vrea oamenii sa le rezolve?

Problema nefericirii. Oamenilor nu le place sa fie nefericiti. Incruntarea nu face bine la ten. (superficialitate)

Problema mortii. Moartea e atat de plictisitoare. Tacerea ei da de banuit, e putin rauvoitoare, poate. E considerata oarecum prea permanenta. (frica)

Problema esecului. Nu e considerat la fel de distractiv ca succesul, dar pare sa survina mai frecvent. (iresponsabilitate)

Problema durerii. Unghii incarnate, artrita, dureri de cap: corpul pare s-o ia intotdeauna inaintea analgezicelor. (iresponsabilitate, din nou)

Problema dragostei: nu dureaza, nu i se raspunde tot cu dragoste sau i se raspunde cu prea mult zel si gelozie. (lipsa de profunzime)

Problema scopului. Nu par capabili sa gaseasca unul sau odata ce l-au gasit isi pierd prea curand interesul fata de el. (comoditate)

Problema realitatii. Niciodata nu e destul de clar ce inseamna asta. Realitatea lui intotdeauna pare diferita de a ei. Realitatea zilei de azi e iluzia zilei de maine. Iar iluzia zilei de azi… (dezinteres)

Problema raului. De obicei, raul altora. Prea multi oameni rai le-o fac prea putinor oameni buni. Politia lui Dumnezeu duce lipsa de angajati. (avaritie)

Problema sinelui. Nu prea isi dau seama cine sunt sau odata ce au reusit concluzia e una deprimanta. (revin la superficialitate)

Problema iluminarii. O vor adesea, insa rareori au partea de ea. Stiu ca exista un mod de viata mai bun, stiu ca in prezent nu duc o astfel de viata si vor sa ajunga acolo. (tendinta┬áde dezvoltare <beculetu’>)

Viata, precum a spus Buddha, inseamna o mie de nebunii. Si intelept este cel care se joaca cu cele o mie de nebunii.
- Exista un singur mod de a fi intelept, a spus Buddha.
- Care este acela, Maestre?
- Sa faci pe nebunul.

Powered by WordPress